2. Administrarea deșeurilor cotidiene

Lecția 2

Analizăm deșeurile cotidiene

Examinăm deșeurile pe care le cumpărăm și le aducem acasă zilnic, chiar și pe cele pe care le dăruim celor dragi de sărbători.

Tilda Publishing

Lila deja ne așteaptă. Pare foarte îngrijorată.
Ce i s-o fi întâmplat oare? Poate o ajutăm cu ceva…

Bună!
Am fost foarte impresionată de povestea cu tricoul: nu-mi dădeam seama că totul este atât de interconectat.

Se apropie ziua mea de naștere și voiam să organizez o petrecere pentru prietenii mei. Am vrut să fie una distractivă și memorabilă — dar acum nici nu mai știu… Asta ar însemna din nou o mulțime de gunoi.
Ce ar trebui să fac? Să anulez petrecerea de tot?

Lila este foarte hotărâtă!

Nimeni nu anulează zilele de naștere, dar pentru o sărbătoare fără deșeuri (ca și în viața cotidiană) trebuie să analizăm atent obiectele pe care le cumpărăm inconștient și care se transformă ulterior în gunoi. În continuare, vedem ce să evităm sau să înlocuim.

Scopul nostru nu este de a impune restricții rigide pe care noi și mediul nostru nu le vom putea urma. Vrem să ne mișcăm cu pași mici, dar constant: atât în zilele de sărbătoare, cât și în cele obișnuite.

Ce subiecte vom aborda?

Cumpărăm deșeurile și
le aducem acasă

Cum se întâmplă acest lucru?

Să mergem la cumpărături împreună cu Lila.
Ce vrea să cumpere pentru petrecere?

baloane și flori de hârtie pentru a decora casa;
chipsuri și alte gustări;
mai multe fructe și legume;
veselă de unică folosință: de preferință din hârtie și nu din plastic;
cadou pentru ea însăși — o pereche de adidași roz aprins, cu biser: sunt ieftini și foarte la modă în acest sezon;
mâncarea o va comanda cu livrare.

Acum să vedem speranța de viață a acestor lucruri

începând de la magazin până la coșul de gunoi.

Verificarea gunoiului

Capcana din coșul de cumpărături

Avem impresia că am cumpărat o mulțime de lucruri care vor deveni în curând gunoi. Să verificăm.

Să începem

Ce părere aveți despre decor: baloane, flori artificiale?

Vor merge la gunoi imediat după petrecere.

Așa este! Aceste obiecte ne vor încânta timp de câteva ore, iar apoi vor ajunge la gunoiște pentru totdeauna.

E ok, dacă evităm florile de plastic.

Aceste obiecte ne vor încânta timp de câteva ore, iar apoi vor ajunge la gunoiște pentru totdeauna. Am cumpărat niște gunoi rapid gata preparat.

Dacă cumpătăm de toate, dar în cantități reduse, va fi ok.

Aceste obiecte ne vor încânta timp de câteva ore, iar apoi vor ajunge la gunoiște pentru totdeauna. Am cumpărat niște gunoi rapid gata preparat.

Următoarea cumpărătură

Verifică

Ce a ieșit?

Aici avem doar mâncare: chipsuri, gustări, fructe și legume. Dar este un mic detaliu.

E bine, dacă nu luăm multe produse dăunătoare.

S-ar părea că luăm doar mâncare, dar, de fapt, cumpărăm concomitent și o mulțime de ambalaje care însoțesc aceste produse și care vor ajunge imediat la gunoi.

Detaliul constă în ambalajul de plastic!

Așa este! Poate părea că luăm doar mâncare, dar, în realitate, împreună cu ea vin multe ambalaje care vor ajunge imediat la gunoi.

Problema este că fructele și legumele nu se potrivesc cu chipsurile. Trebuie să alegem sau una sau alta.

Preferințele alimentare pot varia, dar, împreună cu mâncarea, am luat și o mulțime de ambalaje de plastic care vor ajunge imediat la gunoi.

Următoarea cumpărătură

Verifică

Ce a ieșit?

Bine, dar care este problema cu adidașii roz și ieftini?

Rozul cu biser nu mai e în vogă.

Cumpărăm un obiect pe care nu îl vom putea folosi mult - e ieftin și necalitativ. Peste jumate de an va ajunge la gunoi.

E în regulă. Ar trebui să avem și plăceri în viața asta.

Cumpărăm un obiect pe care nu îl vom putea folosi mult. Peste jumate de an va ajunge la gunoi.

Cumpărăm un lucru de sezon care îl vom arunca într-o lună.

Cumpărăm un obiect pe care nu îl vom putea folosi mult. Peste jumate de an va ajunge la gunoi.

Următoarea cumpărătură

Verifică

Ce a ieșit?

Da, gunoiul se deghizează în lucruri de care parcă avem nevoie, dar noi neapărat îl vom identifica.

Vezi de la început

Da, gunoiul se deghizează în lucruri de care avem nevoie, dar noi neapărat îl vom identifica.

Vezi de la început

Super! Ai descoperit tot gunoiul mascat în coșul de cumpărături.

Vezi de la început

Așadar, identificăm două categorii de obiecte care vor deveni anormal de repede gunoi:

cele de unică folosință: de la cumpărarea acestora, până la coșul de gunoi e un singur pas;
cele reutilizabile, dar de calitate proastă: pot fi folosite, dar nu mult timp, devenind deșeuri mai repede decât ne-am dori.

Și un alt aspect important: dacă o parte din deșeuri mai pot fi reciclate, cealaltă parte nu! Asta înseamnă că ele vor zăcea la gunoiște timp de secole, dăunând mediului înconjurător.

axioma gestionării deșeurilor

Cumpărând articole nereciclabile sau de unică folosință, cumpărăm gunoi în credit.

Baloanele sau confetti — le-ai folosit o dată și apoi direct la coșul de gunoi cu ele!

În loc de baloane, putem folosi stegulețe decorative din material textil.

În acest fel, nu vom susține financiar creșterea volumului de deșeuri: doar cu fiecare cumpărătură banii din buzunarul nostru merg la compania care produce acest viitor gunoi.

IMPORTANT!
Chiar dacă un obiect de unică folosință este reciclabil, oricum optează pentru unul reutilizabil. Astfel, obiectul nu va deveni deșeu încă o perioadă lungă de timp.
De exemplu, alegem o sticlă reutilizabilă în locul uneia de plastic de unică folosință.

Vreau să nu produc deloc deșeuri! Oare este posibil acest lucru?

Viață fără deșeuri

Există persoane care încearcă să nu producă deloc deșeuri sau să producă atâtea, câte ar încăpea într-un borcan. Este vorba de adepții stilului de viață Zero Waste — Viață fără deșeuri.
Acesta este mai degrabă un exemplu inspirațional spre care putem tinde. În lumea noastră interconectată, singurul mod de a trăi 100% fără deșeuri este să devii pustnic în pădure, folosind frunzele ca obiect multifuncțional — haine, lenjerie de pat și șervețele.

De aceea, chiar dacă îi spunem Zero Waste, ne referim mai degrabă la Low Waste Lifestyle — adică la o viață cu cât mai puține deșeuri posibile.

Mișcarea pentru un stil de viață fără deșeuri sau cu un nivel redus al acestora propune o piramidă a gestionării deșeurilor — o ierarhie de acțiuni pentru reducerea lor.

Piramida este o căutare a răspunsului la întrebarea: ce poate face fiecare din noi pentru a genera cât mai puține deșeuri?

REFUZĂM

Refuzăm categoric să cumpărăm articole de unică folosință și de calitate proastă. Nu cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Nu cumpărăm lucruri noi dacă avem alternative la mâna a doua.

1

REDUCEM

Dacă nu putem refuza, atunci reducem. Analizăm cum să cumpărăm produse cu mai puține deșeuri. De exemplu, dacă avem nevoie de suc, putem reduce risipa cumpărând 1 tetrapack de 3 litri în loc de zece tetrapack-uri mici de 300 ml.

2

REUTILIZĂM

Dacă am renunțat la ceea ce am putut și ne-am redus consumul, înseamnă că deja avem mai puține lucruri de aruncat. Acum încercăm să le folosim cât mai mult timp posibil — inclusiv în alte scopuri decât cele pentru care au fost destinate.

De exemplu, un tricou poate fi mai întâi purtat mult timp (fără a cumpăra altele noi) și apoi fi folosit ca o cârpă de podea — aceasta ar fi o reutilizare clasică. Dar dacă am tăia tricoul în fâșii și am împleti din ele un covoraș pentru pisici, am avea un exemplu de reutilizare creativă. Această abordare se mai numește Upcycling.

3

REPARĂM

Dacă ceva este defectat, nu înlocuim acel lucru cu altul nou, ci îl reparăm. De ex., aparatele electronice, hainele, jucăriile, mobilierul etc. Readuceți în vogă cultura reparației: nu există atât de multe resurse pe această planetă, încât să ne permitem să cumpărăm, să folosim și să aruncăm la nesfârșit.

4

RECICLĂM

Am renunțat, am redus, am refolosit și am reparat. Iar acum ar fi corect să vorbim despre reciclare! Reciclăm doar ceea ce e reciclabil. Pentru asta, trebuie să știm a sorta corect deșeurile acasă, pentru a crește șansele ca fostele noastre bunuri să ajungă la fabrică și să fie reciclate.

5

COMPOSTĂM

Compostarea presupune transformarea deșeurilor organice în îngrășământ pentru sol și crearea humusului. Solul nostru este slăbit de producerea intensivă a hranei. Cel mai rapid mod de a-i restabili puterile este îngrășământul organic din compost.

6

REGÂNDIM

Este strategia care străbate ca un fir roșu întreaga ierarhie a acțiunilor Zero Waste. Include multe întrebări despre cum și de ce acționăm într-un fel sau altul. Ce putem schimba pentru a nu dăuna planetei? De exemplu, depășește oare comoditatea pungilor de unică folosință răul cauzat de plasticul care se descompune în microplastic și ajunge în apă? Ar trebui oare bucuria sărbătorilor să fie asociată mereu cu baloane, dacă acestea devin gunoi înainte să reușim să răspundem la toate felicitările? Cum să ne bucurăm de sărbători fără a genera kilograme de deșeuri?

7

7 etape ale piramidei

_{În vârful piramidei se află}
_{cele mai ecologice acțiuni}

Ce poate face Lila la serbarea sa?

Te ajutăm

Este oare posibil să organizezi o petrecere fără deșeuri?

A ști și a face sunt lucruri diferite. Încercăm să aplicăm principiile piramidei unei vieți fără deșeuri

Te ajutăm imediat

Care ar fi alternativele la produsele cumpărate de Lila?

Să înlocuim vesela de unică folosință cu una reutilizabilă.

Astfel vom elimina gunoiul rapid.

Să înlocuim decorul de unică folosință cu unul creat manual din lucruri deja existente.

O, utilizare creativă. Respect!

Să cumpărăm produse în containere proprii aduse de acasă.

Desigur! Putem să cumpărăm produe pregătite în containerele noastre și evităm plasticul de unică folosință.

Să înlocuim petrecerea cu mersul la o lecție despre Zero Waste.

Petrecerea are dreptul să existe))

Trimite Lilei

Mai departe

Întrebările simple le-am rezolvat. Să trecem la cele mai dificile...

Treceți încă o dată sau mergeți mai jos pentru a continua.

Încă o dată

O parte din probleme le-am rezolvat. Dar ce facem cu deșeurile rămase după petrecere?

Încă o dată

Am înțeles cum ne pregătim pentru o petrecere.

Dar ce facem cu deșeurile rămase după aceasta?

Ne amintim că există deșeuri reciclabile și nereciclabile.

A venit timpul să aflăm mai multe despre unele dintre ele.

SĂ ANALIZĂM TREI TIPURI DE DEȘEURI
DESPRE CARE TREBUIE SĂ VORBIM

Resturi de mâncare, o sticlă de apă din plastic și un telefon defect - știți oare totul despre aceste lucruri banale?

Organica

Deșeuri alimentare, produse, frunze uscate, iarbă tăiată, orice fel de reziduuri vegetale.
Cât de nocive și voluminoase credeți că sunt aceste deșeuri?

Plasticul

Plasticul este cel mai enervant: este atotprezent și totul este învelit în el. Este ușor de găsit și imposibil de uitat.
E chiar așa?

Electronicele

Deșeuri complexe la crearea cărora sunt utilizate mai multe tipuri de materiale.
Putem face ceva în acest sens?

Am nevoie de mai multe detalii!

ORGANICA
În țările cu venituri medii, deșeurile organice reprezintă cea mai mare parte a deșeurilor produse: între 45 și 55%. Acestea ocupă mai mult spațiu în sacii de gunoi, în tomberoane și la gunoiști.

În ce constă pericolul?

Contaminează celelalte deșeuri, scăzând șansele acestora de a fi reciclate.
Emite metan — gaz agresiv cu efect de seră care contribuie la încălzirea globală.
Eliberează căldură în timpul descompunerii, ceea ce poate provoca arderea spontană a gunoiștilor.
Devine gazda bacteriilor patogene care contaminează apa și solul în preajma localităților.

Oamenii subestimează pericolele pe care le reprezintă deșeurile organice la gunoiști, dar și utilitatea acestora în compost

Cel mai trist lucru despre deșeurile organice este oportunitatea ratată.

Dacă le-am composta, am putea nu doar să eliminăm toate aceste consecințe negative, ci și să hrănim solul, care la rândul lui ne hrănește pe noi.

În schimb, noi nu valorificăm deloc această resursă valoroasă ci, dimpotrivă, o aruncăm. Zi de zi.

Cum reducem deșeurile organice?

Reducem sau refuzăm complet produsele alimentare aduse de departe și alimentele puternic procesate: acestea conțin o mulțime de deșeuri de ambalaje.
Nu cumpărăm produsele pe care nu le vom consuma.
Reducem cantitatea de mâncare pe care o gătim: nu preparăm mai mult decât este necesar pentru numărul de persoane care vor sta la masă.
Regândim modul în care ne planificăm alimentația, în special de sărbători.
Folosim toate părțile plantelor la gătit (toate sunt comestibile, dar în forme diferite).
Gătim acasă, nu comandăm mâncare cu livrare.
Salvăm fructele și legumele "urâte" la piață, la magazin.
Compostăm deșeurile organice.

Am înțeles. Deci, trebuie să calculez cantitatea necesară de mâncare pentru oaspeții mei. De asemenea, cred că o să renunț la mâncarea cu livrare și la fructele exotice.

Să discutăm acum despre plastic

Plasticul este deseori demonizat: tot plasticul este rău și noi tot suntem răi dacă îl folosim. Oare chiar așa este?

Plasticul este o familie întreagă de materiale. Sunt firele din care e făcut un rucsac, o inimă artificială, țevile de canalizare, colanții, periuța de dinți și chiar granulele din pasta de dinți. PET-ul de apă este din plastic, punga de la magazin este, de asemenea, din plastic, dar toate aceste materiale au formule și compoziții chimice diferite și, prin urmare, proprietăți diferite.

Plasticul Bau Bau: 3 curiozități

Producția

Produs din petrol, proces în care se eliberează peste 170 de substanțe cancerigene sau neurotoxice, adică toxine care afectează măduva osoasă și sistemul nervos în general.
Proprietăți și pericole

Transparența, culoarea, maleabilitatea sau rezistența plasticului sunt adesea asociate cu substanțe chimice care pot perturba sănătatea sistemului neuroendocrin - adică dăunează echilibrului hormonal.
Descompunerea

Acesta nu se descompune în compuși organici finali, ci în polimeri din ce în ce mai mici, până devine microplastic — fire microscopice de plastic care pot trece chiar și prin membrana celulelor. Apa, aerul, alimentele și chiar sângele nostru deja conțin microplastic. Este alarmant — mai ales că nu există încă suficiente cercetări științifice pentru a determina nivelul de pericol pe care microplasticul îl reprezintă pentru sănătatea umană.

În obiectele calitative și reutilizabile, plasticul nu ne este dușman de moarte.

În schimb, plasticul folosit în articolele de unică folosință, adică viitorul gunoi, și plasticul nereciclabil (subțire, amestecat cu alte materiale etc.) sunt cel pe care trebuie să îl combatem și să câștigăm urgent această bătălie.

Cum vi s-a părut informația despre plastic?

Clar, categoric fără veselă sau decorațiuni de unică folosință. Voi aduce vase reutilizabile și-mi voi coase o torbă din haine vechi.

Deșeurile electronice

Deșeurile electronice
La crearea dispozitivelor electronice se folosesc diferite tipuri de materiale: plastic, sticlă și metal. Cele mai importante dintre acestea sunt metalele.

Metalele grele (cadmiu, mercur, cobalt, plumb) ajung în sol și în apă. Există, de asemenea, și metale prețioase în aparatele noastre electronice, care se pierd atunci când nu le reciclăm.

Reciclarea acestor metale este cu 80% mai eficientă și mai ecologică decât extragerea lor din minereuri.

Doar bateriile (care reprezintă mai puțin de 1% din toate deșeurile existente) emit jumătate din metalele toxice care ajung în sol prin intermediul gunoiștilor.

Ce întrebări să adresăm ca să prevenim e-deșeurile?

Chiar am nevoie de un gadget nou care va aduna praf până când va deveni un gunoi?
Pot să folosesc gadgeturi care nu funcționează cu baterii, ci se conectează la rețeaua electrică?
Oare am nevoie de un nou model de smartphone?
Pot mai degrabă să investesc o dată într-un aparat electronic bun, decât să cumpăr de două ori unul de o calitate proastă?

Când vorbim despre echipamente electronice, este important să reținem că principiul de a cumpăra articole de mâna a doua în loc de noi (vă amintiți piramida noastră?) nu este întotdeauna potrivit.

Când e vorba de aparate mari — cum ar fi o mașină de spălat sau un frigider — e mai ecologic să cumpărăm unul nou și să fim atenți la garanțiile de calitate și la clasele de eficiență energetică (A-F).

Tocmai voiam să cer un nou smartphone în dar de ziua mea...

Stau acum și mă gândesc: oare am nevoie de el? Al meu încă funcționează destul de bine și face fotografii calitative. Poate mai aștept un an.

Azi Trășville a devenit un pic mai curat!

Am făcut o treabă grozavă și merităm o ceașcă de ceai. Asigură-te că este o ceașcă drăguță a bunicii — ceaiul are un gust mult mai delicios în ele... Apropo de ceașca bunicii. Există o bunică foarte specială în acest Trășville. Recent, ea a făcut o trăsnaie ce a lăsat toți vecinii nedumeriți.

Dar asta e pentru altă lecție. Acum odihnește-te!

Această pagină e parte dintr-un curs de 10 lecții de bază.
Cursul aparține AO EcoVisio.

Partener german pentru realizarea proiectului „Promovarea educației climatice în Europa de Est” - e.V. Austausch. Proiectul e realizat cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Germaniei.