9. Comunicarea Nonviolentă la tema deșeurilor

Lecția 9

Comunicarea nonviolentă

Vorbim cu oamenii noștri dragi despre ecologie

Tilda Publishing

Cu cât mai mulți oameni sunt implicați în reducerea deșeurilor, cu atât rezultatele vor fi mai vizibile. Dar, uneori, în efortul nostru de a uni cât mai multă lume în jurul unei teme cu adevărat importante, ajungem să începem o ceartă.

Cum se întâmplă asta?

Credem cu ardoare că avem dreptate. Ne dăm seama cât de important este să reducem deșeurile. Vedem cum oamenii în fiecare zi distrug natura prin acțiunile lor iresponsabile, și pe urmă tot noi suferim! Simțiți cum suntem gata să erupem cu furie peste cei din jur?

Este chiar atât de greu să nu dăruiți gunoi? Chiar nu puteți purta o torbă peste tot cu voi? Chiar aveți nevoie de SUTE de haine despre care uitați în 2 timpi și trei mișcări?
De unde atâta iresponsabilitate?! Câte planete voi credeți că avem? 100??!

Treta

Treta s-a ținut cât a putut…
dar are și ea momente mai puțin grațioase.

Toate acestea sunt adevăruri subiective. Dar cuvintele formulate mai sus, implică faptul că interlocutorul nostru e o persoană iresponsabilă și fără voință.
Cui i-ar plăcea să se vadă astfel? Cine va dori să discute cu un interlocutor care are așa atitudine agresivă?

Reacția la o astfel de comunicare cu siguranță nu va fi dorința de schimbare, ci dorința de a nu mai comunica cu persoana care a provocat emoțiile negative. Adică, cu tine.
La fel e cu dorința de a evita subiectul dureros.

Hai să încercăm să folosim un stil de comunicare care să te ajute să fii auzit_ă și înțeleasă. Atunci, obiceiurile ecologice vor deveni o punte de legătură între tine și cei din jur, nu un motiv de ceartă.

Despre ce vom discuta?

Comunicarea NonViolentă (CNV)

Acest concept a fost dezvoltat de Marshall Rosenberg, psiholog și educator american.
În cadrul acestei abordări, obiectivul principal al comunicării cu oamenii este de a crea și de a menține conexiuni cu aceștia pentru a ajunge la înțelegere reciprocă;
de a recunoaște nevoile celuilalt și de a contribui la satisfacerea acestora.

Hai să observăm, în ce fel, deseori, are loc comunicarea cu persoanele apropiate

Lila

Te-am rugat de o mie de ori să nu cumperi lucruri inutile și mai ales să nu mi le aduci în casă! Doar știi că vreau să scăpăm cu toții de gunoi. Chiar nu mă auzi!
Tanti Jănea

Am vrut doar să te bucur un pic! Crezi că cadourile mele sunt gunoi? Știi ceva, nu-mi mai spune ce să fac! Nu mi-am trăit toată viața, mi-am crescut copiii, am lucrat la trei slujbe, ca să-mi indice acum cineva ce pot și ce nu pot face!

Judecarea, generalizarea, atacul, agresiunea pasivă, presiunea, manipularea — toate sunt indiciile unei comunicări care se simte violentă. Acest tip de comunicare trezește vinovăția, rușinea și alte emoții neplăcute.
Tot ce vrei în așa situații e să te întorci și să trântești ușa.

Prin ce diferă comunicarea nonviolentă?

Comunicarea nonviolentă (CNV) este o invitație la a vorbi și a asculta cu sinceritate, cu empatie și simpatie, fără a judeca. Ea se bazează pe o dorință interioară de a ajunge la înțelegere reciprocă. Nu este o deghizare a manipulării sau a presiunii, ci o căutare a unei căi către valorile, dorințele și nevoile interlocutorului.

Am dori acum să-ți stârnim curiozitatea față de acest model de comunicare, astfel încât să explorezi și să experimentezi mai departe individual.

Ca să înțelegem mai bine tema, ne vin în ajutor Alina și Victor. În familia lor deseori se iscă neînțelegeri, dar recent situația a devenit deosebit de intensă.

Ce s-a întâmplat?

Pentru Alina, obiceiurile ecologice sunt o parte importantă a vieții. Ea merge la cumpărături cu torba de bumbac, încearcă să nu aducă acasă pungi de plastic, lipește etichetele direct pe fructe etc.
Alina i-a dăruit soțului ei o torbă similară și i-a povestit despre obiceiurile ei și despre importanța lor.
Dar Victor mereu lasă punga acasă și continuă să aducă produsele în pungi de plastic. Alina insistă, se frustrează, se irită. Și toate astea se întâmplă din nou și din nou, ca într-un cerc vicios.

Dacă erai în locul lui Victor,

cum ai fi reacționat la rugămințile insistente și continue?

M-aș fi conformat imediat

N-aș fi reacționat

Asta irită

Aș fi rugat-o să înceteze

I-aș fi mulțumit pentru reamintire

Votează

Victor este nemulțumit de faptul că soția îi ține predici, îl presează și îl face să se simtă vinovat. Și toate astea, pentru simplul motiv că el uită ditamai torba acasă mereu! De ce Alina insistă atâta, se întreabă Victor, dacă oricum nu aruncăm pungile astea noi de plastic, ci le adunăm în punga cu pungi?

Alina este supărată, se simte neauzită, neiubită și neînțeleasă.

Cum comunicarea nonviolentă ne va ajuta să ieșim din impas?

Comunicarea nonviolentă se bazează pe faptul că oamenii au aceleași nevoi de bază. Conflictele și neînțelegerile apar atunci când strategiile de realizare ale acestor nevoi se ciocnesc frontal.

Important: nu nevoile sunt cele care se ciocnesc, ci strategiile de satisfacere ale acestora.

Alina știe probabil că pungile de plastic se transformă rapid în microplastic, care ajunge apoi în apă, alimente și aer. Alina este îngrijorată de sănătatea ei și a celor dragi. Ea nu se simte în siguranță într-o lume care este poluată zilnic.

Strategia ei este să-l sâcâie pe Victor cu torba de bumbac.

Victor a auzit probabil același lucru despre plastic, dar a rămas foarte neimpresionat. El se simte inconfortabil să meargă la cumpărături cu torba — nimeni din compania lui de prieteni nu face asta. Inconștient, Victor simte o nesiguranță emoțională — cineva ar putea să râdă de el purtând torba. Cam riscant, nu?

Strategia lui este să ignore solicitările Alinei.

Nevoile lor nu se contrazic deloc!
Doar acțiunile.

Comportamentul este doar vârful aisbergului, iar subconștientul nostru este dirijat de nevoile și valorile noastre.

Patru elemente ale comunicării nonviolente te pot ajuta în abordarea unui subiect dureros într-o manieră nonconflictuală

Primul element al CNV — Observarea

Ce s-a întâmplat?
Descrie situația despre care vrei să vorbești și pe care vrei să o schimbi.

Asemeni unei camere video, surprinde și vorbește despre ceea ce se întâmplă în realitate.

Încearcă să eviți:

Generalizările

ȚMereu, niciodată, întotdeauna" — aceste cuvinte ne îndepărtează de situații concrete. Într-o fracțiune de secundă, nu mai discutăm despre un comportament sau caz concret, ci ne scufundăm în trecut, defocusându-ne.
Exagerările și subestimările

Când spunem fraze de tipul "nu faci absolut nimic pentru...", riscăm să distorsionăm situația reală și să îl facem pe interlocutor/oare să caute contraargumente cu care să se apere.
Interpretările

Imaginarea intențiilor, motivelor, sentimentelor omului cu care vorbim. Nu știm ce se întâmplă în capul altei persoane, care sunt gândurile, nevoile, îndoielile sale. Dar ne impunem propriile noastre percepții, care pot fi greșite.
Evaluarile, judecățile

Când spunem "dezgustător, urât, prost" etc. — evaluăm situația în cadrul nostru de referință și îl forțăm pe interlocutor sau interlocutoare să accepte acest cadru, chiar dacă acesta poate fi incomod.

Avem o sarcină

Să analizăm exprimarea Alinei. Cât de nonviolentă este aceasta?

Să începem!

Ce e în neregulă cu fraza: "Nu înțeleg de ce e ATÂT de greu să iei cu tine din mașină torba atunci când mergi la magazin? Sau nu-ți pasă deloc de cuvintele mele?"

Conține evaluare și judecată

Da. „Atât de greu” - presupune că persoana nu e capabilă să facă acțiunea, e fie slabă sau indiferentă

Totul e în regulă

Din păcate, nu. Avem și judecată și interpretare

Fraza conține o interpretare

Folosim sarcasmul și îl interpretăm ca fiind "o acțiune elementară și nici pe asta nu o faci". Și de aici este ușor de concluzionat că persoanei "nu-i pasă". Interpretăm motivația.

Continuă

Verifică

Arată rezultatul

Asta a fost etapa "observației"

Să vedem ce urmează

Repetă testul

Al doilea element al CNV —

sentimentele, emoțiile și senzațiile

Cum te simți după cele întâmplate?
După observație, este important să-ți recunoșți și exprimi emoțiile și sentimentele relevante.

Primii pași în gestionarea ecologică a emoțiilor sunt trăirea și articularea acestora.

Aceasta este una dintre variațiile roții emoțiilor lui Robert Plutchik. În petale, emoțiile merg DE LA PERIFERII SPRE NUCLEU. Iar combinația emoțiilor din petalele vecine rezultă într-un sentiment complex (de exemplu, bucurie + încredere = iubire).

privește aceste emoții și alege-le pe cele care le-ai asocia cu comunicarea despre deșeuri cu oamenii care nu te înțeleg.

Cum crezi:

Ce facem după ce ne-am exprimat observațiile și emoțiile?

În sfârșit se poate de strigat!

Discutăm despre cauze

Lansăm acuzații

Ne izolăm

Votează

Al treilea element al CNV —

nevoile și valorile

Așadar, am explicat ce anume ne deranjează și ce simțim în această privință. Ar fi bine să înțelegem și să explicăm acum cauzele pentru care ne simțim astfel.

De multe ori nici nu ne dăm seama ce se află în spatele reacțiilor noastre. Pentru aceasta e nevoie de o introspecție și de reflecție regulată.

În teoria sa despre CNV, Marshall Rosenberg propune o listă de nevoi universal valabile pentru toți oamenii. Dacă ai o reacție puternică la subiectul deșeurilor, înseamnă că problema aceasta afectează una sau mai multe dintre nevoile din listă.
Lista integrală a necesităților o găsești aici.

Rămâne ultimul pas. Se consideră a fi cel mai dificil. Încercăm?

Al patrulea element CNV — rugămintea

Așadar, ai explicat exact care sunt preocupările și sentimentele tale, care sunt nevoile tale. Acum e momentul să propui o soluție sau o strategie de realizare a acestor nevoi.

Nu te fixa pe un singur scenariu. Gândește-te la mai multe soluții și strategii care să răspundă nevoilor tale și vocalizează-le.

După exprimarea emoțiilor și nevoilor, formulăm rugămintea. Nu pentru a schimba comportamentul persoanei, ci pentru a determina dacă interlocutorul este pregătit să meargă în întâmpinare, dacă s-a stabilit sau nu conexiunea.

EXERCIȚIU

Descrie pe o foaie o situație de neînțelegere și analizeaz-o:
de la observații fără judecată la sentimente, nevoi și rugăminți.

Pentru a exersa — hai să o ajutăm pe Lila să rezolve conflictul cu bunica ei, folosind instrumente de comunicare non-violentă.

Comunicarea este o sursă de suport din partea celor dragi

Treta

Persoanele apropiate — familia, prietenii, partenerii de viață — sunt parte a ecosistemului nostru. Nu trebuie să rupem contactul cu ei definitiv: nici măcar de dragul valorilor noastre ecologice. De aceea, CNV este atât de utilă — până și eu încă învăț asta.

Scopul este să comunicăm fără a ne provoca reciproc durere.
Lila

Și colegii mei de la serviciu? Doar n-o să intru în sentimentele și nevoile mele cu ei....

Cum pot "vinde" ideea de prevenire și sortare a deșeurilor altor persoane? Mai ales în așa fel încât aceștia să vrea să adopte obiceiurile ecologice. Asta poate aduce o mare satisfacție, știu asta! Dar cum să le arăt asta celorlalți?
Treta

Excelentă întrebare!
Am discutat deja despre cum să ținem cont de emoții și experiențe cu oamenii dragi. Acum este momentul să-ți povestim cum poți influența atitudinea cuiva față de deșeuri.

În următoarea lecție, vom răspunde la întrebarea:
cum facem atractiv subiectul urât mirositor al deșeurilor?

Această pagină e parte dintr-un curs de 10 lecții de bază.
Cursul aparține AO EcoVisio.

Partener german pentru realizarea proiectului „Promovarea educației climatice în Europa de Est” - e.V. Austausch. Proiectul e realizat cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Germaniei.